Hot! A intrat in vigoare Legea nr. 151 din 2020! Angajatii nu mai pot fi discriminati sau hartuiti!

Legea nr.151 din 2020 a intrat in vigoare, dupa ce a fost publicata in Monitorul Oficial nr.658 din 2020.

De acum incolo, angajatii nu mai pot fi discriminati sau hartuiti.

Daca se constata o astfel de situatie, atunci pedepsele sunt aspre!

In primul rand, hartuirea, discriminarea prin asociere si victimizarea sunt acum definite in Codul Muncii si pot fi constatate mai usor de autoritati sau instante. 

Hartuirea este definita expres in Codul muncii, in urma modificarilor de mai sus, ca orice tip de comportament care are la baza unul  dintre criteriile prevazute la alin. (2) care are ca scop sau ca efect lezarea  demnitatii unei persoane si duce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.

Discriminarea prin asociere a fost introdusa si definita ca orice act sau fapta de discriminare savarsita impotriva unei persoane care, desi nu face parte dintr-o categorie de persoane identificata potrivit criteriilor prevazute la alin. (2), este asociata sau prezumata a fi asociata cu una sau mai multe persoane apartinand unei astfel de categorii de persoane.

Cat despre victimizare, aceasta este definita ca orice tratament advers, venit ca reactie la o plangere sau actiune in justitie cu privire la  incalcarea principiului tratamentului egal si al nediscriminarii.

Tot o discriminare este considerata si fapta de a dispune unei persoane sa utilizeze o forma de discriminare fata de una sau mai multe persoane.

Atentie! 

Nu constituie discriminare excluderea, deosebirea, restrictia sau preferinta in privinta unui anumit loc de munca in cazul in care, prin natura specifica a activitatii in cauza sau a conditiilor in care activitatea respectiva este realizata, exista anumite cerinte profesionale esentiale si determinante, cu conditia ca scopul sa fie legitim si cerintele proportionale.

In al doilea rand, persoanele care traiesc cu anumite boli cronice necontagioase (ex. HIV) nu mai pot fi supuse “micilor rautati de birou”, intrucat astfel de fapte discriminatorii se pedepsesc.

Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, discriminare prin asociere, hartuire sau fapta de victimizare, bazata pe criteriul de rasa, cetatenie, etnie, culoare, limba, religie, origine sociala, trasaturi genetice, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare cu HIV, optiune politica, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, apartenenta la o categorie defavorizata, este interzisa, este prevazut de acum la art. 5, alin. (2) din Codul Muncii.

Conform modificarilor ce deja se aplica, constituie discriminare directa orice act sau fapta de deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, intemeiat pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute mai sus, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.

Discriminarea la locul de munca, la modul general, inclusiv concedierea pe criterii discriminatorii erau interzise in Codul Muncii si inainte de operarea modificarilor pe care vi le-am prezentat mai sus.

Nu exista o sanctiune speciala pentru discriminare (existau si exista, insa, amenzi in OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare).

Legea nr. 151/2020 a introdus acum o amenda intre 1.000 si 20.000 de lei pentru discriminare, inclusiv pentru concedierea discriminatorie.

Asa cum ne-am obisnuit, modalitatea prin care se stabileste aplicarea unei astfel de amenzi ramane inca intr-o negura.

Firma va putea plati sanctiunea la jumatate din valoarea sa in termen de 15 zile.

Asta inseamna ca indiferent de gravitatea situatiei constatate, cel amendat cu 20.000 de lei va putea achita doar 500 de lei in termen de 15 zile, la fel ca cel amendat cu 2.000 de lei.

Read more

News! Noul mecanism pentru cumpărarea de vechime în muncă!

Cei ce vor să acopere perioade în care nu au cotizat la sistemul de pensii o pot face, în prezent, prin semnarea unui contract de asigurare socială cu casa de pensii și prin plata unor sume către aceasta. Măsura introdusă de puțină vreme a generat mult interes, dar și o serie de întrebări și nelămuriri. În acest context, astăzi prezentăm o serie de întrebări și răspunsuri despre mecanismul ce permite acum completarea stagiului de cotizare la pensie.

Mai jos vor fi 16 întrebări și răspunsuri importante de care să ții cont.

1. Cine poate să plătească retroactiv contribuția la pensii? 

După cum stabilește OUG 163/2020, documentul care introduce acest mecanism, “persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuției de asigurări sociale pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare sau stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, în țară, în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state cu care România aplică instrumente juridice internaționale în domeniul securității sociale”.

 2. Pot folosi mecanismul și cei care au lucrat în străinătate pentru perioade în care au cotizat acolo? 

Nu. Dacă au realizat stagii de cotizare în alte țări, cei interesați de „cumpărarea de vechime” nu pot apela la mecanismul aparut recent pentru a acoperi perioadele respective în care s-au plătit deja contribuții de asigurări sociale.

 3. Pentru ce tipuri de pensii se va lua în calcul plata retroactivă a contribuției? 

Tot OUG 163/2020 ne dă răspunsul și la această întrebare. Mai exact, plățile retroactive ale contribuției la asigurările sociale (CAS) se pot face în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă.

 4. Cum pot să plătesc retroactiv contribuția la pensii? 
 

Prin incheierea unui contract cu casa teritoriala de pensii de care aparține solicitantul, în care vor fi trecute perioada sau perioadele de asigurare, venitul asigurat, cota de contribuție de asigurări sociale din momentul semnării contractului și totalul cuantumului contribuției de asigurări sociale.

 5. Până când pot plăti în condițiile stabilite de OUG 163/2020? 

Aceste condiții pentru cumpărarea vechimii pentru pensie se vor aplica doar până la sfârșitul lunii august 2021, deoarece, de la 1 septembrie 2021, actuala Lege a pensiilor, care este Legea 263/2010, va fi inlocuita de Legea 127/2019, care conține deja această măsură.

 6. Cum se calculează sumele care trebuie plătite efectiv pentru vechimea în muncă? 

Când vine vorba de modul în care se calculează contribuția la CAS, OUG 163/2020 stabilește că, de fapt, se plătește cota de CAS (25%) aplicată la salariul minim brut în vigoare la data semnării contractului cu casa (în prezent, 2.230 de lei).

Câteva exemple concrete de calcul:

 7. Dacă salariul minim sau cota CAS se modifică, contractele de asigurare vor fi afectate? 

Nu, deoarece sumele de plată se calculează în raport cu salariul minim brut și cota de contribuție de asigurări sociale din momentul semnării contractului, iar modificarea acestora nu va afecta platile aflate in desfasurare.


 8. Trebuie să plătesc într-o tranșă suma calculată la semnarea contractului? 

Nu. Legat de plata efectivă a contribuției de asigurări sociale, cei interesați pot opta, așa cum apare și în modelul de contract conținut de OUG 163/2020, să plătească integral, într-o singură tranșă, sau în mai multe tranșe lunare.

 9. Ce risc dacă nu apuc să achit integral suma pe care m-am angajat s-o plătesc prin contract? 

„Contractul de asigurare socială încheiat conform prezentei ordonanțe de urgență își încetează aplicabilitatea la data la care contribuția de asigurări sociale datorată este achitată în întregime. În situația în care la data de 31 august 2021 contribuția de asigurări sociale datorată nu este achitată în întregime, stagiul de cotizare se constituie corespunzător plății efectuate”, scrie în OUG 163/2020.


 10. Pot încheia cu casa de pensii un singur contract sau mai multe? 

Se pot încheia mai multe contracte succesive, cu condiția ca perioada totală asigurată să nu depășească șase ani. Adică, în situaţia în care, după data încetării aplicabilităţii contractului de asigurare socială, persoana interesată doreşte să se asigure în condiţiile OUG nr. 163/2020 pentru o nouă perioadă, poate încheia un nou contract de asigurare socială, respectând limita de șase ani.

 11. Pot să plătesc retroactiv contribuția chiar dacă am ieșit la pensie? 

Nu. Persoanele pensionate nu pot face plăți retroactive. De fapt, cadrul legal stabilește că poate cumpăra vechime doar persoana care “la data încheierii contractului de asigurare socială nu are calitatea de pensionar”.

 12. Mai am puțin până la vârsta de pensionare. Pot plăti contribuția pentru acești ani, astfel încât să ies de-acum la pensie? 

Nu. Plata se face strict pentru perioade anterioare neasigurate. Plata contribuției de asigurări sociale se poate face pentru perioade de cel mult șase ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare. Totodată, ieșirea la pensie se poate face, conform Legii nr. 263/2010, doar atunci când sunt îndeplinite condițiile cumulative pentru obținerea unui tip de pensie.

 13. Am perioade în care angajatorul nu mi-a plătit contribuția la pensii. Pot face plăți retroactive pentru ele? 

Nu. Plățile retroactive se pot face strict pentru perioade neasigurate anterioare în care persoana interesată nu trebuia să fie asigurată în sistemul public de pensii, adică, potrivit OUG 163/2020, “nu a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau în alte sisteme neintegrate acestuia”. Or, pentru salariați este obligatorie asigurarea în sistemul public de pensii.


 14. Am trecut de vârsta de pensionare, dar încă lucrez. Pot plăti retroactiv contribuția? 

Da, este posibil, deoarece un individ aflat în această situație nu este încă pensionar. Totuși, trebuie precizat că, în acest caz, plățile se pot face doar pentru perioadele anterioare neasigurate de dinaintea îndeplinirii vârstei standard de pensionare. De exemplu, o persoană care a atins vârsta standard de pensionare în decembrie 2019 și încă lucrează poate face plăți pentru perioade anterioare neasigurate de dinainte de acea dată.

 15. Pot să plătesc retroactiv ca să mi se reducă vârsta de pensionare? 

Nu. Plata retroactivă a contribuției la pensii este strict pentru completarea stagiului de cotizatie sau, cu alte cuvinte, a vechimii în muncă. Stagiul de cotizare este necesar pentru a obține pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parțială și pensia de invaliditate, potrivit Legii nr. 263/2010. Totuși, aceste plăți se pot face acum doar în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă. De exemplu, un bărbat născut în noiembrie 1970 poate obține pensia pentru limită de vârstă în noiembrie 2035, însă numai dacă are cel puțin 15 ani de stagiu de cotizare (adică 15 ani munciți legal). Vârsta standard de pensionare poate fi redusă, de exemplu, pentru persoanele care au lucrat în condiții deosebite.

 16. Sunt în altă țară și aș vrea, totuși, să plătesc retroactiv contribuția la pensii. Pot să fac asta? 

Da. Contractul de asigurare se poate încheia și de către un individ mandatat, adică desemnat prin procură specială, de către persoana interesată de plata retroactivă a contribuției. În același timp, plata se poate face inclusiv prin virament într-un cont bancar indicat de casa teritorială de pensii.

Read more

News! Campanie nationala de verificare a modului de aplicare a prevederilor privind munca la domiciliu, telemunca, decalarea programului de lucru

Inspectia Muncii a declansat marti, 10 noiembrie 2020, Campania nationala pentru verificarea modului de aplicare a prevederilor legale privind munca la domiciliu, telemunca, decalarea programului de lucru, securitatea si sanatatea la locul de munca, in vederea reducerii riscului de contaminare cu COVID-19.

Campania se va desfasura in perioada 10 – 24.11.2020, inclusiv in zilele de 14.11.2020 si 21.11.2020, si are ca grup tinta angajatorii cu un numar de peste 50 de angajati.

Obiectivele Campaniei nationale pentru verificarea modului de aplicare a prevederilor legale privind munca la domiciliu, telemunca, decalarea programului de lucru, securitatea si sanatatea la locul de munca, in vederea reducerii riscului de contaminare cu COVID-19 sunt urmatoarele:

– Constientizarea angajatorilor care au mai mult de 50 de salariati si determinarea acestora sa organizeze programul de lucru astfel incat personalul sa fie impartit in grupe care sa inceapa, respectiv sa termine activitatea la o diferenta de cel putin o ora si de a implementa munca la domiciliu si telemunca, in vederea reducerii riscului de contaminare cu Coronavirus la locul de munca precum si pe timpul deplasarii la si de la locul de munca precum si cu privire la asigurarea unui mediu de munca sigur pentru securitatea si sanatatea lucratorilor;

– Verificarea angajatorilor care au mai mult de 50 de salariati cu privire la aplicarea prevederilor legale privind munca la domiciliu, telemunca, decalarea programului de lucru si securitatea si sanatatea in munca;

– Verificarea modului in care angajatorii organizeaza transportul de la locul de munca la domiciliu si invers, precum si a modului in care s-au organizat spatiile destinate servirii mesei de catre lucratori;

– Identificarea neconformitatilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca si luarea masurilor care se impun pentru determinarea respectarii de catre angajatorii controlati a prevederilor legale in vigoare.

– Identificarea si combaterea muncii nedeclarate şi luarea masurilor care se impun pentru determinarea respectarii de catre angajatorii controlati, a prevederilor legale in domeniul relaţiilor de munca.

Daca pana acum activitatea inspectorilor de munca avea o latura importanta de prevenire, care viza informarea si constientizarea lucratorilor si a angajatorilor asupra riscurilor la care se expun, in contextul actual suntem obligati sa impunem respectarea anumitor reglementari, practic s-a trecut de la poate la trebuie.

Astfel, luand in considerare necesitatea asigurarii, in continuare, a unei protectii adecvate impotriva imbolnavirii cu coronavirusul SARS-CoV-2, prevazuta de Legea nr.55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, se impune intensificarea controalelor desfasurate de Inspectia Muncii, in vederea verificarii si constientizarii angajatorilor cu privire la aplicarea legislatiei care reglementeaza stabilirea unor programe individualizate de munca, munca la domiciliu munca in regim de telemunca precum si cu privire la asigurarea unui mediu de munca sigur pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. Explica Inspectorul general de stat, Dantes Nicolae Bratu, in calitate de coordonator national al campaniei de verificare.

Amintim ca recent au fost publicate 3 acte normative care prevad ca, pe durata starii de alerta, angajatorii sa dispuna munca la domiciliu sau in regim de telemunca, acolo unde specificul activitatii permite, cu respectarea prevederilor Codului muncii  si ale Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activitații de telemunca. Iar acolo unde acest lucru nu este posibil, iar angajatorul are un numar mai mare de 50 de salariati, se impune organizeaza programul de lucru astfel incat personalul sa fie impartit in grupe care sa inceapa, respectiv sa termine activitatea la o diferenta de cel putin o ora.

Read more

Hot News ! ANAF a elaborat procedura de aplicare a acordarii esalonarii la plata

Agenția Națională de Administrare Fiscală a elaborat proiectul de ordin al președintelui ANAF pentru aprobarea procedurii de aplicare a acordării eşalonării la plată de către organul fiscal central.

Modelul de cerere se regăsește în Anexa nr. 1 a procedurii. Cererile depuse de contribuabili, atât înainte, cât și după publicarea ordinului în Monitorul Oficial al României, sunt analizate de organele fiscale centrale în vederea soluționării.

Cererile vor putea fi depuse prin mijloace electronice de transmitere la distanță, după publicarea ordinului in Monitorul Oficial al României.


Proiectul de ordin al președintelui ANAF pentru aprobarea procedurii de aplicare a acordării eşalonării la plată de către organul fiscal central, precum și pentru modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 90/2016 pentru aprobarea conţinutului cererii de acordare a eşalonării la plată şi a documentelor justificative anexate acesteia, precum şi a Procedurii de aplicare a acordării eşalonării la plată de către organul fiscal central, poate fi consultat pe site-ul www.anaf.ro, la rubrica Transparență Decizională.

Proiectul de ordin a fost elaborat în vederea reglementării procedurii ce trebuie aplicată în mod unitar atât de către contribuabili, cât si de către organele fiscale.

De asemenea, prin proiectul de ordin au fost elaborate și modele de formularele utilizate de organele fiscale pentru soluționarea cererilor depuse de mediul de afaceri.

Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală au elaborat noi măsuri fiscale în vederea sprijinirii mediului de afaceri, aprobate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 181/2020.

Una dintre principalele facilități fiscale este eșalonarea la plată simplificată, care se acordă pe o perioadă de maxim 12 luni, pentru obligațiile bugetare datorate după declararea stării de urgență.

Adoptarea acestei facilități a vizat susținerea conformării la plată și menținerea lichidităților financiare pentru revitalizarea activității contribuabililor, ca efect al crizei sanitare.

Condiții de acordare ce trebuie îndeplinite debitor:
a) să depună cerere până la data de 15 decembrie 2020 inclusiv, sub sancțiunea
decăderii. La cerere, debitorul poate anexa graficul de eşalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eşalonare;

b) să nu înregistreze obligații bugetare restante la data declarării stării de urgență,
nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală;

c) să nu se afle în procedura faliment;

d) să nu se afle în dizolvare;

e) să aibă depuse toate declarațiile fiscale; f) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 și 26 din Codul de procedură fiscală.


Avantajele accesarii eșalonării la plată simplificate:
• este o alternativă la măsurile fiscale adoptate după intrarea în starea de urgență, în vederea susținerii conformării voluntare la plată pentru obligațiile acumulate în perioada de criză sanitară;

• reprezintă o procedură simplificată de acordare a eșalonarii la plată, pentru contribuabilii care si-au achitat obligațiile fiscale datorate până la data intrării în starea de urgență;

• se acordă numai în baza unei cereri la care se poate atașa o propunere de grafic, fără a fi depuse alte documente. Termenul de soluționare este de cel mult 5 zile;

• se suspendă executarea silită pentru obligațiile bugetare ce fac obiectul eșalonării la plată;

• nu se constituie garanții;

• nu se consideră a fi restante obligațiile bugetare pe perioada eșalonării la plată;

• pe perioada eșalonării la plată, contribuabilii trebuie să achite toate obligațiile născute în această perioadă, cu posibilitatea de prelungire a termenelor de plată;

• se poate solicita, de două ori pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, modificarea eșalonării la plată prin includerea în eșalonare a obligațiilor ce constituie condiție de menținere a valabilității acesteia;

• se poate menține eșalonarea la plată pierdută, de două ori pe perioada de valabilitate a eșalonarii la plată.

Un alt aspect pe care îl vizează eșalonarea simplificată este acela că, această facilitate fiscală poate fi accesată și de către debitorii care au în derulare eșalonări la plată acordate potrivit Codului de procedură fiscală, prin depunerea unei cereri la organul fiscal.

Astfel, în cazul acestora se poate acorda eșalonarea la plată pe o perioadă de maxim 12 luni, numai pentru obligațiile bugetare datorate după declararea stării de urgență, condițiile mai sus menționate fiind aplicabile și în cazul lor.


Totodată, OUG nr. 181/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 988 din 26 octombrie 2020, mai prevede prelungirea măsurilor dispuse prin Ordonanța de urgențã a Guvernului nr. 29/2020, precum și în Ordonanța de urgențã a Guvernului nr. 48/2020, până la data de 25 decembrie a.c.:

  1. Nu se calculeazã și nu se datoreazã dobânzi și penalitãți de întârziere conform Codului de procedurã fiscalã, pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrãrii în vigoare a Ordonanței de urgențã Guvernului nr. 29/2020 și neachitate pânã la data de 25 decembrie 2020.
  2. Nu sunt considerate obligații fiscale restante, potrivit legii, obligațiile fiscale scadente începând cu data intrãrii în vigoare a Ordonanței de urgențã Guvernului nr. 29/2020 și neachitate pânã la data de 25 decembrie 2020.
  3. Se suspendã sau nu încep mãsurile de executare silitã, prin somație, poprire și
    valorificarea bunurilor la licitație, a creanțelor bugetare, cu excepția executãrilor silite care se aplicã pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotãrâri judecãtorești pronunțate în materie penalã, precum și a ajutoarelor de stat a căror recuperare a fost dispusă printr-o decizie a Comisiei
    Europene/furnizorului ajutorului de stat sau a unei instanțe naționale.
  4. Nu se calculeazã și nu se datoreazã dobânzi și penalitãți, conform Codului de procedurã fiscalã, pentru plata cu întârziere a ratelor din graficele de eșalonare neachitate pânã la data de 25 decembrie 2020. În acest caz, organul fiscal competent, din oficiu, reface graficul de eșalonare, cu respectarea perioadei de eșalonare aprobate.
  5. Se suspendã condițiile de menținere a valabilitãții eșalonãrilor la platã acordate potrivit legii. Aceste condiții se considerã îndeplinite dacã debitorii achitã obligațiile aferente în termen de 30 de zile de la încetarea perioadei de aplicare a acestor mãsuri fiscale.
  6. Pentru obligațiile care reprezintã condiție de menținere a valabilitãții înlesnirilor la platã, contribuabilii pot solicita modificarea eșalonãrii la platã, cu condiția ca cererea sã fie depusã pânã la expirarea termenului menționat la pct. 5, prevederile art. 195 din Codul de procedurã fiscalã aplicându-se în mod corespunzãtor.
  7. Obligațiile bugetare care reprezintã condiție de menținere a valabilitãții înlesnirilor la platã, inclusiv cele cuprinse în ratele din graficele de eșalonare, nu sunt considerate obligații fiscale restante.
  8. Extinderea rambursãrii TVA cu control ulterior.
  9. Termenele de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili creanțe fiscale și de a cere executarea silitã, precum și cel al contribuabilului/plãtitorului de a cere restituirea creanțelor fiscale, prevãzute de Codul de procedurã fiscalã, se suspendã sau nu încep sã curgã pânã la data de 25 decembrie 2020.

Încă de la declanșarea crizei sanitare în România de acum nouă luni, Ministerul Finanțelor Publice și ANAF au înțeles dificultățile cu care se confruntă companiile în asigurarea lichidităților atât de necesare continuării activității și pentru menținerea salariaților.


MFP și ANAF au apreciat ca primordială sanatatea populației și a mediului de afaceri, sens în care au creat un mecanism de sprijinire a contribuabililor de bună credință oferind un pachet de măsuri fiscale, inclusiv amânarea plății obligațiilor bugetare, pentru ca aceștia să nu resimtă puternic efectele negative ale pandemiei.

În plus, Ministerul Finanțelor Publice și ANAF au înființat veritabile nuclee de specialiști, care au fost în strânsă legatură cu reprezentanți ai mediului de afaceri și care au muncit intens pentru dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor online pentru a fi accesibile și intuitive, astfel încât contribuabilii să treacă cu bine peste această perioadă dificilă, să rămână sănătoși atât ei, cât și familiile și afacerile lor.

Read more

Breaking News! Lege privind efectuarea unui test de proporţionalitate anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii, publicată în Monitorul Oficial

În Monitorul Oficial nr. 1050 din 9 noiembrie 2020 a fost publicată Legea nr. 245/2020 privind efectuarea unui test de proporţionalitate anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii, care transpune Directiva (UE) 2018/958 a Parlamentului European şi a Consiliului din 28 iunie 2018.

Actul normativ stabileşte un cadru comun pentru efectuarea evaluării proporţionalităţii înainte de a introduce noi dispoziţii sau de a modifica dispoziţiile legale existente care restricţionează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora, în vederea asigurării bunei funcţionări a pieţei interne, garantând totodată un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor.

Potrivit iniţiatorilor, aceasta nu afectează competenţa statelor membre, în lipsa armonizării, şi marja lor de apreciere în a decide dacă şi în ce mod reglementează o profesie, în limitele principiilor nediscriminării şi proporţionalităţii.

Directiva instituie un test de proporţionalitate care trebuie aplicat de statele membre în momentul în care reglementează o profesie sau operează modificări în condiţiile de reglementare ale unei profesii.

Acesta cuprinde următoarele criterii:

(a) natura riscurilor legate de obiectivele de interes public urmărite, în special riscurile pentru destinatarii serviciilor, inclusiv consumatori, profesionişti şi părţi terţe;

(b) dacă normele în vigoare, de natură specifică sau mai generală, cum ar fi legislaţia din domeniul siguranţei produselor sau legislaţia în materie de protecţie a consumatorilor, sunt insuficiente pentru a atinge obiectivul urmărit;

(c) caracterul adecvat al dispoziţiei în ceea ce priveşte aptitudinea ei de a atinge obiectivul urmărit şi dacă dispoziţia răspunde cu adevărat nevoii de a realiza acest obiectiv în mod coerent şi sistematic şi, prin urmare, abordează riscurile identificate în acelaşi mod ca în activităţi comparabile;

(d) impactul asupra liberei circulaţii a persoanelor şi a serviciilor în cadrul Uniunii, asupra alegerilor consumatorilor şi asupra calităţii serviciilor prestate;

(e) posibilitatea de a utiliza mijloace mai puţin restrictive pentru atingerea obiectivului de interes public – în cazul în care dispoziţiile se justifică doar din motive de protecţie a consumatorilor şi în cazul în care riscurile identificate sunt limitate la relaţia dintre profesionist şi consumator, neafectând astfel în mod negativ părţile;

(f) efectul dispoziţiilor noi sau modificate, când sunt combinate cu alte cerinţe care restricţionează accesul la o profesie sau exercitarea acesteia şi în special modul în care dispoziţiile noi sau modificate, combinate cu alte cerinţe, contribuie la acelaşi obiectiv de interes public şi dacă sunt necesare pentru îndeplinirea sa.

Statele membre analizează, de asemenea, următoarele elemente, atunci când sunt relevante pentru natura şi conţinutul dispoziţiei care se introduce sau se modifică:  corelarea dintre sfera de cuprindere a activităţilor pe care le implică o profesie sau care sunt rezervate acesteia şi calificarea profesională necesară; ▪ corelarea dintre complexitatea sarcinilor în cauză şi necesitatea ca aceia care le practică să posede anumite calificări profesionale specifice, în special în ceea ce priveşte nivelul, natura şi durata formării profesionale sau experienţa necesară; ▪ posibilitatea de a obţine calificarea profesională prin căi alternative; ▪ dacă activităţile rezervate anumitor profesii pot fi sau nu pot fi partajate cu alte profesii, şi din ce motiv; ▪ gradul de autonomie în exercitarea unei profesii reglementate şi impactul modalităţilor de organizare şi supraveghere asupra atingerii obiectivului urmărit, în special în cazul în care activităţile referitoare la o profesie reglementată se desfăşoară sub controlul şi responsabilitatea unui profesionist calificat corespunzător; ▪ evoluţiile ştiinţifice şi tehnologice care pot reduce sau creşte în mod real asimetria dintre profesionişti şi consumatori la nivelul informaţiilor. În acest ultim caz, statele membre evaluează efectul dispoziţiei noi sau al celei modificate atunci când se combină cu una sau mai multe cerinţe, ţinând seama de faptul că pot exista atât efecte pozitive, cât şi negative, şi îndeosebi următoarele: ▪ activităţi rezervate, titlu profesional protejat sau orice altă formă de reglementare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2005/36/CE; ▪  obligaţii de a se supune unei dezvoltări profesionale continue; ▪ norme referitoare la organizarea profesiei, la etica profesională şi la supraveghere; ▪ apartenenţa obligatorie la o anumită organizaţie profesională sau la un anumit organism, regimurile de înregistrare sau autorizare, în special în cazul în care cerinţele menţionate presupun deţinerea unei calificări profesionale specifice; ▪ restricţii cantitative, în special cerinţele care limitează numărul de autorizaţii pentru exercitarea unei profesii sau care stabilesc un număr minim sau maxim de salariaţi, de cadre de conducere sau de reprezentanţi care deţin calificări profesionale specifice; ▪ cerinţe privind o formă juridică specifică sau cerinţe care se referă la deţinerea de capital sau la conducerea unei societăţi, în măsura în care aceste cerinţe sunt legate în mod direct de exercitarea profesiei reglementate; ▪ restricţii teritoriale, inclusiv în cazul în care în anumite părţi din teritoriul unui stat membru profesia este reglementată în mod diferit faţă de modul în care este reglementată în alte părţi; ▪ cerinţe care restricţionează exercitarea în comun sau în parteneriat a unei profesii reglementate, precum şi normele în materie de incompatibilitate; ▪ cerinţe privind asigurarea sau alte mijloace de protecţie personală sau colectivă în ceea ce priveşte răspunderea civilă profesională; ▪ cerinţe privind cunoştinţele lingvistice, în măsura în care acestea sunt necesare pentru a exercita profesia; ▪ cerinţe privind tarifele minime şi/sau maxime; ▪ cerinţe privind publicitatea.

Noua lege reglementează efectuarea unui test de proporţionalitate, prevăzut la art. 7, anterior introducerii unor noi reglementări profesionale sau, după caz, înainte de modificarea sau completarea celor existente care restricţionează accesul liber la profesiile reglementate sau exercitarea acestora, garantând un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor, în vederea asigurării bunei funcţionări a pieţei interne.

Testul de proporţionalitate se aplică cerinţelor care restricţionează accesul liber la profesiile reglementate existente sau la noile profesii, precum şi a celor care restricţionează exercitarea acestora.

Testul de proporţionalitate se aplică dispoziţiilor legale menţionate anterior care restricţionează accesul la o profesie reglementată sau exercitarea acesteia, ori una dintre formele de exercitare a acesteia, inclusiv utilizarea titlurilor profesionale şi activităţile profesionale permise în temeiul unor astfel de titluri, reglementate de Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul în care într-un act separat al Uniunii Europene sunt stabilite cerinţe specifice privind reglementarea unei anumite profesii care nu lasă la alegerea statelor membre modul exact în care acestea urmează a fi transpuse, prevalează dispoziţiile de dreptul Uniunii Europene.

Se definesc, în sensul acestei legi, o serie de termeni utilizaţi în reglementările incluse în textul legii, astfel: 

a) titlu profesional protejat – formă de reglementare a unei profesii în cadrul căreia utilizarea titlului într-o activitate profesională sau într-o grupă de activităţi profesionale face obiectul, direct sau indirect, în temeiul dispoziţiilor legale de reglementare, deţinerii unei anumite calificări profesionale şi în cadrul căreia utilizarea abuzivă a acestui titlu face obiectul unor sancţiuni; 

b) activităţi rezervate – formă de reglementare a unei profesii în cadrul căreia accesul la o activitate profesională sau la o grupă de activităţi profesionale este rezervat, în mod direct sau indirect, în temeiul dispoziţiilor legale de reglementare, membrilor unei profesii reglementate, care dispun de o anumită calificare profesională, inclusiv în cazul în care activitatea este partajată cu alte profesii reglementate; 

c) mijloace adecvate – semnifică publicarea de informaţii pe pagina web a autorităţii competente şi difuzarea acestora în mass-media, furnizarea permanentă de informaţii specifice de către autoritatea competentă, precum şi orice alte modalităţi accesibile publicului.

Read more

Breaking News! Prescrierea datoriilor catre furnizori, mai vechi de 3 ani

Ce se intampla daca constati ca ai datorii mai vechi de 3 ani catre furnizori? Cum intervine prescrierea si ce legislatie se aplica?

  • Codul civil, art. 2.500 care arata ca dreptul material la acțiune, denumit în continuare drept la acțiune, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.Prin drept la acțiune se înțelege dreptul de a constrânge o persoană, cu ajutorul forței publice, să execute o anumită prestație, să respecte o anumită situație juridică sau să suporte orice altă sancțiune civilă, după caz.
  • Codul civil, art. 2.501 arata ca drepturile la acțiune având un obiect patrimonial sunt supuse prescripției extinctive, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel.
  • Codul civil, art. 2.506 care arata cadupă împlinirea termenului de prescripție, cel obligat poate să refuze executarea prestației.
  • Codul civil, art. 2.517 arata ca termenul general de prescriptie este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.
  • Codul civil, art. 2.524 arata ca dacă prin lege nu se prevede altfel, în cazul obligațiilor contractuale de a da sau de a face prescripția începe să curgă de la data când obligația devine exigibilă și debitorul trebuia astfel s-o execute.
  • Codul civil, art 2.541 arata ca dacă întreruperea prescripției a avut loc prin recunoașterea dreptului de către cel în folosul căruia curgea, va începe să curgă o nouă prescripție de același fel.

Concluziile acestor articole din Codul civil:

  • termenul de prescriptie este de 3 ani
  • acest termen curge de la data scadentei facturii, adica din ultima zi in care trebuia sa se faca plata, potrivit termenului de plata agreat intre parti.
  • daca in tot acest timp entitatea a recunoscut prin alte modalitati (confirmari de sold, alte acte similare incheiate in acest sens) obligatia de plata, atunci se intrerupe prescriptia , urmand ca noul termen de 3 ani sa reinceapa sa fie calculat de la aceasta data.

Prevederi contabile

Punctul 328 din OMFP 1802/2014 arata ca la scăderea din evidență a creanțelor și datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt prescrise, entitățile trebuie să demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale, pentru decontarea acestora.

Din punct de vedere contabil acest lucru nu este mentionat totusi ca o obligatie prin O 1802/2014.

Punctul 435 din acelasi ordin mai arata ca se inregistreaza ca alte venituri din exploatare datoriile prescrise, scutite sau anulate potrivit legii.

Punctul 28 al O 2861/2007 care reglementeaza inventarierea patrimoniului arata ca creantele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse verificării şi confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor de creanţe şi datorii care deţin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi, potrivit “Extrasului de cont” (cod 14-6-3) sau punctajelor reciproce scrise. Nerespectarea acestei proceduri, precum şi refuzul de confirmare constituie abateri de la prezentele norme şi se sancţionează potrivit legii.

Asadar, daca datoria detine si o pondere valorica insemnata in totalul soldurilor, neconfirmarea soldului poate fi considerata abatare de la normele de inventariere.

Pe de alta parte daca se confirma soldul, termenul de prescriptie de 3 ani se prelungeste incepand cu data confirmarii.

Read more

Hot News! Salariaţii se vor bucura de un weekend prelungit la finalul lunii noiembrie

Salariaţii vor avea parte de o minivacanţă de patru zile la finalul lunii noiembrie, deoarece zilele de 30 noiembrie (Sfântul Andrei) şi 1 decembrie (Ziua Naţională a României), care vor pica luni şi marţi, sunt declarate zile nelucrătoare, conform Codului Muncii.

Astfel, în perioada 28 noiembrie – 1 decembrie salariaţii vor sta acasă.

Totuși, există anumite categorii de angajați a căror muncă nu poate fi întreruptă în zilele declarate nelucrătoare, aceștia urmând a fi compensați prin zile libere în perioada imediat următoare.

Este vorba despre cei care lucrează în unități sanitare sau de alimentație publică, dar și despre salariaţii a căror activitate nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producție sau specificului activității.

Conform Codului muncii, salariaţii care nu pot beneficia de liberele legale trebuie să primească compensații în zile libere acordate în următoarele 30 de zile de către angajator.

Dacă nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

Angajatorii care nu acordă liberele legale sau nu-i recompensează pe cei care lucrează în zilele declarate libere riscă amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 lei.

Read more

News! Oficial: De astazi 09.11.2020 se aplică noi restricții pentru firme și persoanele fizice

Noi restricții pentru mediul de afaceri și pentru persoanele fizice au fost oficializate și vor fi aplicate de Guvern începând de luni, conform unei hotărâri publicate vineri seară în Monitorul Oficial. Printre altele, sunt restricții la programul de funcționare al comercianților (inclusiv în cazul teraselor), închiderea piețelor din spațiile închise, purtarea obligatorie a măștii oriunde în afara locuinței/curții și interdicția de a pleca noaptea de acasă.Măsurile au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului 935/2020 și includ, în esență:

  • terasele care au tavan și cel puțin doi pereți sunt considerate spații publice închise și li se aplică regulile spațiilor interioare ale restaurantelor și cafenelelor – adică pot fi închise dacă incidența cumulată din ultimele 14 zile e de peste 3 la mia de locuitori sau le poate fi restricționată capacitatea la 30% (dacă incidența e între 1,5 și 3) ori 50% (dacă incidența e sub 1,5);
  • magazinele și prestatorii de servicii își pot ține afacerile deschise numai în intervalul 05:00 – 21:00 (pot avea mai departe program normal comercianții care fac livrări la domiciliu, farmaciile și benzinăriile);
  • piețele care se află în spații închise se închid (cele în spații deschise pot funcționa mai departe) și se suspendă activitatea târgurilor, bâlciurilor, talciocurilor, piețelor mixte și volante;
  • firmele mari cu peste 50 de salariați trebuie să treacă pe munca la distanță sau, dacă asta nu se poate, să treacă pe un program decalat;
  • circulația persoanelor pe timpul nopții este restricționată în intervalul 23:00 – 05:00 (excepție fac deplasările în interes de muncă, cele pentru servicii medicale urgente și medicamente, cele în afara localităților, dacă tranzitul se suprapune cu intervalul orar respectiv, cele pentru îngrijirea/însoțirea copiilor, bătrânilor, bolnavilor, persoanelor cu dizabilități și cele cauzate de decesul unui membru de familie – în aceste cazuri, trebuie prezentată, în eventualitatea unui control, legitimația de serviciu, o adeverință de la angajator sau o declarație pe propria răspundere);
  • masca facială devine obligatorie în toate spațiile publice deschise (pentru toate persoanele care au împlinit de la cinci ani în sus), indiferent de numărul de infectări din ultimele 14 zile;
  • sunt interzise toate reuniunile prilejuite de sărbători, aniversări și petreceri, indiferent dacă au loc în spații închise sau deschise, publice sau private.

În plus, conform OUG 192/2020, apărută tot vineri seară în Monitorul Oficial, în perioada noiembrie – decembrie 2020 se poate stabili ca toate școlile să țină cursurile online.

„Măsurile care s-au luat până acum nu mai sunt suficiente. Sunt necesare măsuri în plan național, precum școlile să treacă toate în online, angajații — și din public, și din privat — să treacă la telemuncă peste tot unde este posibil. Magazinele trebuie să fie închise seara cel târziu la ora 21:00, circulația pe timpul nopții trebuie restricționată. Petrecerile — și cele publice, și cele private — trebuie interzise, târgurile și piețele trebuie închise. Portul măștii trebuie să devină obligatoriu peste tot în țară, în toate locurile publice și la toate locurile de muncă, indiferent dacă vorbim de locuri publice din interior, cum este aici în sala Guvernului, sau în exterior, portul măștii trebuie generalizat și trebuie să fie obligatoriu, iar firmele și autoritățile trebuie obligatoriu să-și decaleze programul de funcționare, astfel încât și transportul public să funcționeze cu o încărcare mult mai mică, permițând în acest fel distanțarea suficientă între persoane”, anunțase Klaus Iohannis, președintele României, la începutul ședinței Guvernului de joi seară.

Acesta a fost completat de Ludovic Orban, premierul României, care a precizat că măsurile vor fi implementate începând de luni„aplicabilitatea acestor decizii va fi de luni”

Starea de alertă e programată momentan să dureze până pe 13 noiembrie 2020, însă mai mult ca sigur va fi prelungită cu încă 30 de zile.

Read more

Ministerul Muncii a deschis astăzi o linie telefonică pentru explicarea reglementărilor privind telemunca şi decalarea programului

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) deschide astăzi o linie telefonică specială dedicată clarificării recentelor reglementări adoptate de Guvern pe tema telemuncii şi a decalării programelor de lucru ale unor angajaţi, a declarat, într-o conferinţă de presă, ministrul de resort, Violeta Alexandru, citată de Agerpres.

„La dispoziţia mea, Ministerul Muncii deschide de luni un TelVerde, linia telefonică 0800.868.622, cu un program în primă instanţă între 9:00 şi 21:00, telefon la care puteţi suna pentru eventuale lămuriri suplimentare.

Bineînţeles, toate canalele de dialog rămân deschise în ceea ce mă priveşte, rămânem în dialog şi preiau şi eu parte din aceste întrebări”, a anunţat Violeta Alexandru.

Rolul înfiinţării liniei telefonice este de „a veni în sprijinul angajatorilor, dar şi al salariaţilor care ar putea avea neclarităţi în ceea ce priveşte implementarea măsurilor luate de Guvern privind relaţiile de muncă”, potrivit MMPS.

Violeta Alexandru a adăugat că echipa ministerului este pregătită să rezolve problemele pe care angajaţii şi angajatorii le vor transmite ministerului pe tema celor două noi reglementări în domeniul muncii introduse de Guvern.

„Rolul meu ca ministru al Muncii este să mă asigur că prioritatea protejării sănătăţii angajaţilor este respectată concomitent cu protejarea locurilor de muncă, respectiv cu sprijinirea salariaţilor care se află în perioada următoare într-o nouă etapă de transformări şi de modificări ale programului de lucru, ale spaţiului în care lucrează, ale condiţiilor în care lucrează.

Rolul meu este să mă asigur că aceşti oameni ştiu că, dacă există cea mai mică problemă, este cineva aici care s-o preia şi s-o rezolve.

De asemenea, grija mea este ca angajatorii să găsească în Ministerul Muncii un sincer partener, care este conştient de dificultatea prin care trece fiecare din aceşti angajatori.

 Prioritatea în perioada următoare este desfăşurarea activităţii de la domiciliu sau din alte spaţii, pentru a evita aglomerarea în birourile curente de lucru.

Cu alte cuvinte, o primă măsură luată este aceea de a solicita angajatorilor să-şi organizeze echipele de lucru, astfel încât acolo unde se poate să se desfăşoare activitatea de la domiciliu sau în regim de telemuncă”

Read more

News! Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a scăzut cu aproape 24% în primele nouă luni

Numărul de înmatriculări de persoane fizice și juridice a scăzut în primele nouă luni din 2020 cu 23,93%, comparativ cu perioada similară din 2019, la 80.965, din care 56.762 SRL, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), citate de Agerpres. Cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în municipiul București, respectiv 13.561 (plus 0,14% comparativ cu ianuarie-septembrie 2019) și în județele Cluj – 4.201 (-16,7%), Ilfov – 3.917 (+2,27%) și Timiș – 3.623 (-20,81%).

La polul opus, numărul cel mai mic de înmatriculări a fost consemnat în județele Ialomița – 603 (-35,85%), Covasna – 652 (-28,67%) și Tulcea – 660 (-32,38%).

Creșteri ale numărului de înmatriculări s-au consemnat doar în Ilfov (+2,27%) și București (+0,14%), în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost înregistrate în Dâmbovița (-40,93%), Argeș (-40,61%) și Gorj (-39,61%).

Domeniile în care au fost realizate cele mai multe înmatriculări sunt comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor – 19.847 (-16,1%), construcții – 10.387 (-11,16%) și transport și depozitare – 8.537 (+4,14%).

În luna septembrie 2020 au fost înmatriculate 10.631 persoane fizice și juridice, cele mai multe în București (1.994) și în județele Cluj (549) și Ilfov (546).

Peste 8.000 de firme și-au suspendat activitatea, în același interval

Datele ONRC mai relevă că numărul firmelor care și-au suspendat activitatea a scăzut, în primele nouă luni din 2020, cu 25,44% față de perioada similară din 2019, ajungând la 8.091. Cele mai multe companii care și-au suspendat activitatea în perioada ianuarie-septembrie 2020 erau din București, respectiv 834 (în scădere cu 21,76% față de aceeași perioadă din 2019), Capitala fiind urmată de județele Cluj, cu 528 de firme suspendate (în scădere cu 5,38%), Constanța – 389 de firme (în scădere cu 18,79%) și Bihor – 380 (-28,57%).

La polul opus, cele mai puține suspendări au fost consemnate în județele Ialomița (28, în scădere cu 34,88%, față de ianuarie-septembrie 2019), Giurgiu (57, -52,89%) și Gorj (52, în scădere cu 52,73%).

Potrivit sursei citate, în niciun județ nu au fost înregistrate creșteri ale numărului de suspendări, în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în județele Mehedinți (-56,85%), Giurgiu (-52,89%) și Gorj (-52,73%).

Pe domenii de activitate, cele mai multe suspendări s-au înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 2.214 (-33,33%), în alte activități de servicii – 863 suspendări (-12,65%) și în activități profesionale, științifice și tehnice – 653 suspendări (-25,37%).

În luna septembrie au fost înregistrate 987 suspendări de firme, cele mai multe în București – 100, urmat de județele Constanța – 108 și Bihor – 50.

Read more

Arhiva Stiri